Prima pagină | Căutare |
Arhivă | Contact | Hartă site
Ultima actualizare 09.07.2014
 

 

     

Comunicat de presă
(10 decembrie 2013)

Ref.: Declaraţia de presă a preşedintelui României, domnul Traian Băsescu

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, a susţinut marți, 10 decembrie a.c., la Palatul Cotroceni, o declaraţie de presă.

Vă prezentăm declaraţia de presă susţinută de şeful statului:

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Bună seara. Bănuiesc că toată lumea se aşteaptă să încep cu ziua de astăzi din Parlament. O să fac o decepţie, pentru că lucrurile trebuie privite într-un ansamblu ceva mai rotund şi aş începe cu concluzia. Majoritatea parlamentară USL continuă lovitura de stat începută în vară şi eşuată, dar acum o face cu alte metode şi chipurile sub sceptrul democraţiei. Am să analizez câteva elemente. Spre exemplu, declaraţiile ministrului Sănătăţii, când a izbucnit scandalul generat de poziţia unui medic de la Spitalul Judeţean din Ploieşti, spunea dânsul: n-am ce să fac - în fază iniţială - sunt sub autoritatea administraţiilor locale; noi doar putem să privim la ce e în spitale. Iar ministrul Sănătăţii minţea cu neruşinare, pentru că avea în subordine direcţiile sanitare, care exact aceste atribuţiuni le au: supravegherea funcţionării sistemului de sănătate în judeţe. Abia acum s-a trezit, după ce a văzut că e groasă şi şi-a pus în mişcare direcţiile sanitare, să vadă ce e prin spitale. Iar acest lucru ne arată cât de mare este eroarea conceptului domnului Dragnea de a transmite direcţiile, exact direcţiile sanitare, spre exemplu, exact în subordinea preşedinţilor consiliilor judeţene, adică aceia care au şi spitalele. În opinea mea este o şubrezire a statului şi a capacităţii statului de inspecţie, control şi implementare a politicilor pe care le are. Dacă domnul Nicolăescu declanşa controalele de acum un an, probabil că se evitau multe situaţii grele, pe care le avem în spitale. Eu nu mă refer numai la Nicolăescu; şi în urma lui trebuie privit. Dar discutăm despre o situaţie care se întâmplă azi, când ne pregătim să consolidăm baronimea locală, nu numai prin impunerea de taxe pe combustibil, ca să le dăm bani, dar şi transferând toate instrumentele de control ale Guvernului asupra activităţilor din teritoriu. Aş spune că ceea ce se întâmplă la Ministerul Sănătăţii în aceste zile probează că, fără direcţiile descentralizate din teritoriu, practic, Guvernul rămâne izolat, la Bucureşti şi habar nu are ce se întâmplă în teritoriu. Mai mult decat atât, nici măcar nu poate interveni, pentru că nu le mai are în subordine, le transferă la baronii locali.

Un alt element pe care aş vrea să-l subliniez şi, dacă vă aduceţi aminte, când a apărut Ordonanţa de Urgenţă cu insolvenţa, vă vorbeam despre articolele cu dedicaţie, care vizau, nu aşa cum credeau unii, Realitatea TV, sau nu numai Realitatea TV, dar principala ţintă era TVR. Nu a trecut mult şi, chiar cu ordonanţa respinsă, viaţa a confirmat că Televiziunea Română era ţinta şi Voiculescu urma să devină cel care să o controleze. Un turnător care-şi utilizează trustul de presă ca măciucă în bătălia politică şi pentru a scăpa de puşcărie, voia să pună sub control şi TVR, cu potenţialul ei uriaş, cu posturile teritoriale, studiourile teritoriale şi cele centrale. Ca dovadă, este protocolul încheiat de Ministerul Agriculturii, al domnului minstru Constantin, cu Televiziunea Română, a defunctului director Săftoiu, prin care, practic, se preda politica editorială Ministerului Agriculturii. Hai să fim serioşi! Acolo sunt agronomi. Probabil că veneau oamenii lui Voiculescu să le facă programele şi urmau să treacă, probabil, şi la TVR 2, până ajungeau şi la TVR 1. Nu numai că această practică contravine grav Legii de funcţionare a Societăţii de Radio şi Televiziune din România, dar contravine grav şi Constituţiei, care prin Articolul 31, aliniatele 4 şi 5, garantează independenţa editorială a Televiziunii Române, a postului public, iar fosta conducere, nici mai mult nici mai puţin, a predat postul Antena 3 domnului Constantin, care îl are stăpân pe domnul Voiculescu. Este un alt element care arată că se continuă acapararea tuturor sistemelor de către o putere politică profund coruptă şi care nu are niciun alt obiectiv decât acapararea puterii şi nicidecum dezvoltarea ţării, lansarea de proiecte şi aşa mai departe.

Apropo de proiecte, îi tot văd că se plimbă pe la autostrăzi. Vă întreb pe dumneavoastră dacă ştiţi măcar un centimetru de contract de construcţie de autostrăzi care s-a făcut din aprilie anul trecut şi până acum de când oamenii ăştia au venit la putere. Vă spun eu, nu s-a semnat niciun contract şi merg şi tot taie panglici pe la contracte semnate în timpul lui Boc. Ei n-au avut capacitatea să lanseze măcar un singur proiect. În schimb, au oprit Nădlac - Pecica - Arad şi celebra Autostradă Transilvania, iar acum vor să construiască autostrăzi către „Bombonica”, Alexandria. Deci este un alt element care probează acapararea unuia din posturile Televiziunii publice, un element care probează opţiunea acestor oameni de a avea control absolut pe toate instituţiile statului. O altă probă este numărul de ordonanţe pe care l-au emis până în prezent. De la instalarea guvernului Ponta, s-au emis 80 de ordonanţe simple şi 105 ordonanţe de urgenţă. Total: 185 de ordonanţe, când ai o majoritate de 70% în Parlament. Asta arată că priorităţile acestor oameni sunt să scape de sub orice control, având în vedere că Avocatul Poporului, care este singurul care poate ataca ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă, nu îşi face datoria. El este un supus al puterii şi nicidecum Avocatul Poporului. Numai la Preşedinţie au fost depistate peste 30 de ordonanţe suspecte de neconstituţionalitate, dar nu avem ce le face. Avocatul Poporului este parte a puterii politice, degeaba se numeşte Avocatul Poporului, el este avocatul USL-ului, nu al poporului. Nu îl reprezintă, atât timp cât tolerează ca acte normative extrem de importante să intre în vigoare, să producă efecte, deşi sunt neconstituţionale.

În sfârşit, ajung şi la ziua de astăzi, care este o altă probă că actuala putere are ca obiectiv să fie ferită de justiţie şi să acapareze toată puterea sau să facă inutilă puterea judecătorească. Modificările care s-au introdus astăzi, în Codul Penal, deşi nu se aflau pe ordinea de zi. Vreau să ştiţi că atât legea amnistiei şi graţierii care, slavă Domnului, nu a trecut astăzi, cât şi modificările la Codul Penal nu au avut niciun fel de aviz de la CSM, ceea ce este absolut inacceptabil. Era obligatoriu să aibă avizul CSM-ului. Dacă legea amnistiei şi graţierii vom vedea ce se va întâmpla cu ea, oricum ea a fost dedicată clientelei politice, aflate în stare avansată în diverse procese în derulare sau aflată deja după gratii! Deci, dacă legea amnistiei, cel puţin deocamdată, a fost retrasă de pe ordinea de zi, modificările la Codul Penal sunt dramatice şi ele dărâmă 10 ani de muncă şi de activitate a instituţiilor anticorupţie din România, fie că vorbim de ANI, fie că vorbim de DNA, instituţii specializate exact în luptă împotriva corupţiei. Politicienii se ridică din nou deasupra legii, şi o să vă dau doar câteva elemente, din care să vă daţi seama cât de lipsiţi de înţelegere pentru realităţile de care România are nevoie, adică exigenţă legislativă şi pentru demnitarii statului, nu numai pentru omul de rând. Spre exemplu, s-a modificat Articolul 124 şi se reduce la jumătate perioada de prescripţie a unei fapte, ceea ce ajută, probabil, pe mulţi dintre cei care au un proces în derulare, dacă sunt demnitari ai statului român. Mai mult decât atât, se mai întâmplă o tăsnaie, se introduce un nou alineat, prin care se prevede că suspendarea cursului prescripţiei produce efecte faţă de toţi participanţii la infracţiune, chiar dacă actul de suspendare priveşte numai pe unul sau unii dintre făptuitori. Altfel spus, dacă un membru al Parlamentului se află constituit ca parte a unui grup infracţional, în cazul în care parlamentarul nu primeşte aprobare de ridicare a imunităţii, ceea ce la noi se întâmplă curent, nimeni din grupul infracţional nu mai poate fi anchetat şi încetează orice activitate. Parcă seamănă prea mult cu nişte întâmplări care se produc zilele acestea, nişte anchete mai mari, cu un domn de la Secretariatul General al Guvernului, cu un alt domn parlamentar, cu... pare a fi o prevedere cu dedicaţie.

În sfârşit, vine şi în înalta sa înţelepciune, Camera Deputaţilor astăzi modifică şi Articolul 147 din Codul Penal, în care constată că preşedintele României, senatorii, deputaţii, precum şi persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei profesii liberale nu sunt funcţionari publici, nu pot fi asimilaţi funcţionarilor publici. Eu le mulţumesc că s-au gândit şi la mine, dar nu am nevoie de această prevedere şi cred că nu au nevoie nici domnii parlamentari. Ca atare, voi trimite legea înapoi la Parlament, pentru că scoţând preşedintele, şi senatorii, şi deputaţii, şi pe cei care lucrează fără contracte de muncă, apropo primari, consilieri, da, scoţându-i din categoria funcţionarilor publici, practic, nu mai pot fi loviţi nici de situaţiile de incompatibilitate, nu mai pot fi anchetaţi de DNA şi se protejează domniile lor, tot prin modificări la Codul Penal, şi de emiterea unor hotărâri care, eventual, întâmplător li s-ar potrivit lor şi familiilor lor, în mod deosebit când vorbim de atribuire de contracte pe bani publici. Oameni buni, această modificare înseamnă 10 ani de regres. A fost greu până când s-au pus pe picioare aceste instituţii - ANI şi DNA - pentru a lupta împotriva corupţiei la nivel înalt. Au început să funcţioneze. Efectele modificărilor introduse astăzi sunt dezastruoase din punct de vedere al credibilităţii României. Am văzut şi o tratez ca pe o chestiune ironică punerea preşedintelui României în această categorie de nefuncţionari publici, dar un preşedinte, prin definiţie, este un înalt funcţionar ales, care este la dispoziţia serviciului public pe care îl are. Un senator sau un deputat este parte a unei puteri în stat. Puterea legislativă nu este un butic, este o instituţie fundamentală a statului român, care este formată din senatori şi deputaţi, care la rându-le sunt părticică din acea instituţie publică. Nu putem confunda Parlamentul României, Preşedinţia cu un butic din Gara de Nord şi să spunem că titularii acestor funcţii nu sunt funcţionari, dar beneficiază de maşină pentru că sunt înalţi demnitari ai statului, de şofer, de facilităţi de cazare, nu, dacă discutăm de parlamentari, de paşaport diplomatic, dar când vine vorba să răspundem în faţa legii, domnii parlamentari vor să fie consideraţi buticari, la conflictul de interese, la fel. Nu se poate. Sunt zece ani de mers înapoi, iar eu nu am nicio altă soluţie decât să resping această lege, s-o trimit înapoi la Parlament, s-o atac la Curtea Constituţională, dacă nu găsesc o formulă prin care să se restabilească prevederile Codului Penal, aşa cum ele se află înscrise astăzi în Codul Penal. Nu poţi să spui că eşti parlamentar, eşti primar, eşti consilier şi nu eşti în serviciu public. Fiind în serviciu public, eşti un servant public, public servant, asta eşti. Şi te supui rigorilor legii şi la incompatibilităţi, şi la mită, pentru că şi asta este una din mize. Nu numai incompatibilităţile sunt miza, ci şi abuzul în serviciu contra intereselor persoanei, contra intereselor instituţiilor ş.a.m.d. Foarte interesant este că vrem să nu fim responsabili ca parlamentari, primari, miniştri parlamentari - ştiţi că şi miniştrii, fiind parlamentari, sunt în aceeaşi categorie - nici pentru hotărârile pe care le emitem, nici pentru conflictul de interese, nici pentru abuzul în serviciu. Aşa ceva nu este posibil. Dacă ar intra în vigoare aceste modificări la Codul Penal, din câte ştiu, peste 30 de parlamentari ar răsufla uşuraţi, din care opt se află deja în instanţă ca urmare a investigaţiilor ANI. Ştiu că nu este foarte departe de cifra de 60 de aleşi locali care sunt, de asemenea, într-un proces avansat de investigare la ANI. Sunt foarte multe dosare în derulare la DNA, sunt procese pe rolul instanţelor care vizează demnitari. Toate acestea ar trebui stopate imediat şi nu ştiu dacă prin diverse artificii şi cei care sunt încarceraţi în momentul de faţă nu ar putea să beneficieze de schimbarea Codului Penal pentru infracţiuni de mită, de corupţie, de abuz în serviciu, de... şi să devină liberi pentru a candida la europarlamentare sau la alegerile din 2016. Deci, cred că, astăzi, Parlamentul a greşit fundamental şi a compromis România. Vreau să ştiţi că aceste modificări la Codul Penal nu se aflau pe ordinea de zi şi tare mă tem că şi atmosfera creată în jurul legii amnistiei şi graţierii şi a legii minelor a fost exact manevra care să-i permită domnului preşedinte Zgonea să bage pe neobservate aceste modificări la Codul Penal. Sigur, ca şi în cazul CFR Marfă, nici preşedintele PSD n-a fost aici, a avut de ţinut un discurs la Johannesburg şi că o să-l vedem reluat cât de curând. Ca şi la CFR, când s-a programat un soi de lovitură, dânsul a trimis documentele să aprobe CSAT ce trebuia să aprobe Guvernul, adică câştigătorul licitaţiei. La fel şi aici, a fost programată această grea lovitură pentru statul de drept într-o zi în care prim-ministrul nu se afla în ţară şi a şi făcut declaraţie că niciun hoţ să nu scape. Se vede stilul premierului de a spune că nu ştie; au ştiut foarte bine şi el şi Crin Antonescu despre modificările la Codul Penal, măcar Crin Antonescu a argumentat de ce. Nu e obligatoriu să-i respingi argumentaţia şi n-aş vrea să spuneţi: „Ia uite, preşedintele l-a lăudat pe Antonescu!” Nu, dar l-am văzut la televizor cu ochii mei spunând că asta crede dânsul. În schimb, premierul, în stil absolut personal, de neasumare a răspunderii, s-a aflat întâmplător la Johannesburg, astăzi. Şi tot astăzi, coincidenţă, atâtea legi în Parlament. Deci, nu mai pot păcăli pe nimeni că-şi continuă obiectivele loviturii de stat de anul trecut, vor să pună sub control justiţia, instituţiile mas-media, să diminueze capacitatea instituţiilor create cu greu, fie că vorbim de ANI, fie că vorbim de DNA, de a face faţă corupţiei şi abuzurilor pe care le fac oamenii politici. Eu voi respinge aceste modificări la Codul Penal. Sunt convins că o studiere atentă şi un timp mai îndelungat vor arăta şi alte subtilităţi ale modificărilor făcute astăzi, dar cel puţin mesajul principal este că preşedintele dezavuează şi acţiunile din ultimul timp şi acţiunea de astăzi, de modificare a Codului Penal, care lasă fără obiectul activităţii şi ANI şi DNA şi, în acelaşi timp, lasă în libertate un număr destul de mare de infractori din clasa politică. Asta s-ar întâmpla. Da, dacă aveţi întrebări pe temă. Ştiţi regula: o întrebare, un răspuns.


Întrebare: Bună seara, domnule preşedinte! Vreau să vă întreb ce faceţi cu descentralizarea, când va ajunge la dumneavoastră, dacă ajunge în forma în care este acum la CCR şi CCR spune că este
constituţională?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Uite, o să vă spun cinstit:, eu nu cred că trece de CCR această descentralizare pentru că modul cum a conceput-o Guvernul contravine principiului fundamental de stat unitar. Se creează insuliţe, un număr mare de insuliţe cu autonomie majoră în raport cu Guvernul central, ceea ce contravine Constituţiei. Deci eu cred că această lege are probleme la Curtea Constituţională. Nu ştiu cum au formulat cei care au făcut intervenţie la Curtea Constituţională. Eu, dacă ajunge la mine în fază iniţială, o voi trimite înapoi Parlamentului, după care o voi ataca laCurtea Constituţională, pe principii instituţionale.

Întrebare: Bună seara! Pentru că aţi anunţat că veţi întoarce modificările Codului Penal la Parlament, v-aş întreba dacă luaţi în calcul şi să mergeţi să ţineţi un discurs, să vă adresaţi Parlamentului. Şi pentru că pe acordul de colaborare instituţională...

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Dar la ce mi-a folosit? Azi le-am scris. A folosit la ceva, nu?

Întrebare: Aţi primit răspuns?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: ... cu legea amnistiei. Să vedem, dar acolo erau trei puncte, în scrisoare.

Întrebare: Aveţi pe acordul de colaborare instituţională principii şi valori comune, independenţa justiţiei şi supremaţia legii, statul de drept, respectul pentru valorile constituţionale, dar şi consolidarea independenţei justiţiei.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Păi, voilŕ.

Întrebare: Intenţionaţi să-l chemaţi pe premierul Victor Ponta la o discuţie şi pe acest subiect?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Doamnă, era la Johannesburg, nu v-am spus?

Întrebare: Se întoarce în seara asta, domnule preşedinte.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Da. Dar aşa o să spună: „Eram la Johannesburg în timp ce preşedintele nu-i de acord cu Codul Penal”. Nu ştiţi că el e nevinovat întotdeauna?

Întrebare: Spuneaţi că oricum o să-l chemaţi la o discuţie, la o negociere pe această temă.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Nu o să-l chem, o să avem o discuţie, că îl invit.

Întrebare: În legătură cu cele două legi discutate azi în Parlament, amnistia şi modificările aduse Codului Penal, dacă aveţi semnale de pe plan extern, de la oficiali europeni. Cum au fost privite aceste modificări şi spuneaţi că vor afecta raportul pe justiţie. Concret, dacă ne puteţi spune ce se va întâmpla cu acest raport dacă merg mai departe parlamentarii?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Raportul va fi foarte prost în ceea ce priveşte Parlamentul, pentru că ce s-a întâmplat - dacă aţi văzut scrisoarea, cu cei patru sau cinci, pentru care Parlamentul, nu ştiu câți la Cameră, câţi la Senat nu au primit avizul Parlamentului pentru începerea urmăririi penale. Astăzi, modificarea Codului Penal în favoarea oamenilor politici sunt lucruri pe care nu ni le iartă nimeni şi eu vă şi spun de pe acum cum va fi în raport. Oricum, va exista o formulare „lipseşte voinţa politică pentru lupta împotriva corupţiei”. Şi eu sunt convins că e nedrept pentru români, pentru că românii vor să se lupte împotriva corupţiei, dar Parlamentul face şi românii trag, asta e realitatea. Parlamentul nu lucrează din acest punct de vedere pentru români, ci pentru membrii săi, din păcate. Vă rog!

Întrebare: Bună seara. Aţi văzut, raportul TVR a fost respins în Parlament. Pe cine va propune Preşedinţia pentru Consiliul de Administraţie al TVR?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Nici nu m-am gândit, dar pot să-l propun pe domnul Voiculescu ca să fie direct acolo, la butoane. Nu?! De ce nu? Ar fi interesant, nu?

Întrebare: Bună seara, Domnule preşedinte, presa a realtat faptul că premierul Victor Ponta a avut o discuţie de 15 minute la Johannesburg cu preşedintele Statelor Unite...

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Cu siguranţă ne va povesti ce a discutat.

Întrebare: Vă pare rău că nu aţi fost dumneavoastră în locul dânsului?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Nu, că nu am avut bani. Nu-mi pare rău.

Întrebare: Aţi fi putut discuta chiar cu şeful ...

Președintele României, domnul Traian Băsescu: După 10 ani de mandat, crezi că mai e o tentaţie pentru mine o întâlnire sau o poză?

Întrebare: Îl veţi întreba pe premierul Victor Ponta despre discuţia cu Obama?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Nu, pentru că ştiu că era...

Întrebare: Spuneaţi că aşteptaţi că poate vă povesteşte...

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Nu, pentru că ştiu sigur ce vrea America de la noi. Deci nu ar avea ce să-mi spună Victor Ponta.

Întrebare: Ce anume?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Stat de drept, reducerea birocraţiei, reducerea corupţiei...Deci, astea sunt...

Întrebare: Bună seara. Pentru că aţi spus că ştiţi ce vrea America de la noi, vreau să vă întreb concret că astăzi aţi avut vreun semnal din partea unei ambasade sau de la Bruxelles legat de ce s-a întâmplat în Parlamentul României?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Nu aş vrea să discut lucrurile acestea. Vreau să exprim numai punctul meu de vedere, azi.

Întrebare: Dar să ne confirmaţi dacă aţi avut; sau nu puteţi?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Nici nu vă confirm, nici nu vă infirm. Deci, obişnuiţi-vă că îmi este foarte greu să vă redau discuţii pe care le-am avut cu un demnitar străin. Doar Chiţoiu spune ce discută cu preşedintele; e demnitar român - merge. În Balcani, merge. Bine. Vă mulţumesc mult. O seară bună. Măi oameni buni, serios, este rău cu statul de drept, o luăm înapoi! Înţelegeţi lucrul ăsta! Că vă văd pe toţi tineri, foarte tineri. Eu mai am un an şi am plecat, dar lipsa statului de drept e rea.

Departamentul de Comunicare Publică
10 Decembrie 2013

Înapoi

     
 
 


 
Nr. vizitatori
5.179.188
din 21 dec. 2004
Pentru orice problema legata de functionarea acestui site va rugam contactati webmasterul